Tribut cititorului!

Ecce homo” (Iata omul) Pilat din Pont

Nu sunt ingamfata cand ma numesc “scriitor”, caci vedeti voi, nu ma cred asa in adevaratul sens al cuvantului, dar faptul ca scriu, asta ma face in opinia mea, scriitor. Si-am sa va dau un exemplu: Cand Andru a vrut un pix, mi-a cerut “scrieciul”, caci nu mai auzise cum se numeste, iar in capsorul lui istet, obiectul ce facea ca scrisul sa apara pe hartie, era un “scrieci” in toata firea. Deci daca eu fac randurile astea sa apara pe monitorul meu, si-al vostru, ma pot numi un scriitor.

De cand m-am apucat de scris, incet, incet, s-a format un grup de cititori constanti. Si ma bucur! Va stiu pe toti, credeti-ma, stiu cand cititi si de unde, si ma bucur enorm sa vad ca sunt citita in Japonia si in Spania, si-n Irlanda, Israel, Trinidad si Tobago (sa nu le mai insir pe toate, ca atunci chiar m-as umfla rau in pene). Imi place sa vad ca am starnit si comentarii, imi place sa stiu ca unii oameni mai putin increzatori au indraznit sa comenteze, si ma bucur.

V-am zis deci ca ma bucur? V-am zis! Ma bucur caci in primul rand am stranit oamenii sa citeasca. Cititul e important! Ma bucur ca-am stranit oamenii sa gandeasca, sa analizeze si de ce nu, sa se exprime!

Dar cel mai mult ma bucur cand ma gandesc, ca rodul mintii mele este ascultat! Ca nu-s chiar dusa, si ca da, oamenii vor sa stie ce gandesc si cum gandesc si cand am de gand sa mai gandesc.

Vanitatea asta, bat-o vina,  cred, e o boala generala. Eu o accept, caci am trait cu ea o viata si e umana, la urma urmei.

Va multumesc celor ce ma cititi si celor ce ma veti citi.

Si i-un moment prielnic, zic eu, pentru niste Minulescu, asa ca delectati-va:

Ecce homo

Eu sunt o-mperechere de straniu
Şi comun,
De aiurări de clopot
Şi frământări de clape –
În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape…

Eu sunt o cadenţare de bine
Şi de rău,
De glasuri răzvrătite
Şi resemnări târzii –
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,
Şi-n visuri, majestatea solarei agonii…

Eu sunt o-ncrucişare de harfe
Şi trompete,
De leneşe pavane
Şi repezi farandole –
În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,
Şi-n râs, impertinenţa sonorelor mandole.

Eu sunt o armonie de proză
Şi de vers,
De crime
Şi idile,
De artă
Şi eres –
În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,
Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne’nţeles!…

Advertisements

2 thoughts on “Tribut cititorului!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s