Cutia goala din creierul barbatului :)

*As vrea sa incep prin a spune ca mie imi plac barbatii. Nu am intentia de a ii discredita. Aceasta scriere vine din pura observatie a naturii masculine, pe care de multe ori o admir, dar azi o critic. Doar putin…

Zilele trecute stateam la o filosofo-existentialo-dezbatere, cu, nimeni altul decat sotul meu. De obicei filosofo-existentialo-dezbaterile astea se desfasoara astfel: eu exprim in ropot de cuvinte 1, 2, 3 teorii despre nimicuri care imi trec prin cap legat de existenta sau de te miri ce, iar el isi da cu parerea, exclama, aprobator sau ba, cere detalii, felicita, descurajeaza… Imi place! Este un critic pe care te poti baza!

De data asta nu stiu cum s-a intamplat de am ajuns la a discuta de ce e femeia atat de emotiva iar barbatul mai putin. “Criticul”, spre uimirea mea, a emis o teorie: explica el cum ca, creierul femeii este compus din multe cutiute mici care contin diverse (de exemplu: cutiuta copiilor; cutiuta cu task-uri de serviciu; cutiuta sotului; cutiuta cu prieteni, etc…). Mai zice el, ca aceste cutiute sunt mereu interconectate intre ele cu mici cabluri si niciodata nu se inchid, ci oarecum, traiesc in simbioza. Tocmai aceasta lipsa de deconectare intre cutiute, ar duce la o oboseala cronica a creierul femeii si la o “emotivitate exagerata” (asta doar ca sa citez). Pe de alta parte, explica el, ca barbatul are in creier cateva cutii, la fel ca si femeia, singurele diferente sunt ca: 1. Cutiile barbatului se inchid si se deschid in functie de ce anume are nevoie, cutiile neffind conectate intre ele (de ex: la serviciu este deschisa cutia serviciului si tot asa…). Mai mult, barbatul are o cutie goala, aceea fiind pentru el. Este cutia care il deconecteaza cand le inchide pe toate celelalte si o deschide doar pe asta, pentru relaxare. Explica el, ca tocmai existent acestei cutii, il face pe barbat (sui generis) sa nu la fel de emotiv ca si femeia (tot sui generis), ci mai echilibrat.

Interesanta teorie! I-am zambit! Nu poti sa-i dai omului cu tesla-n cap fara sa rumegi bine inainte. Am rumegat doua zile.

Manifest: Manifest tie si tuturor barbatilor care gandesc asa, pentru ca da, din fina observatie, stiu ca-s multi:

“Masculul ar trebuie sa-i fie pe vecie recunoscator femelei, pentru ca, acea cutie goala o are datorita ei! Cutia aia e mirifica, are dreptate! Stiam oarecum de existenta ei dinainte, dar pana in momentul de fata nu-mi dadusem seama, ca acea cutie poate exista si functiona perfect, datorita noua, femeilor! Tocmai pentru ca noi ne interconectam toate cutiutele non-stop, voi va permiteti sa le inchideti pe ale voastre si sa o deschideti pe cea goala. Interconectarea cutiutelor noastre, vegheaza cutiile voastre inchise, are grija ca atunci cand ele sunt in stand by, iar voi jubilati pe campia libertatii in cutia voastra goala, lucrurile sa functioneze, rotitele sa se invarta, iar piramida sa nu se darame. Asa ca, multumesc pentru teorie, de acum incolo ma straduiesc sa-mi deconectez cutiutele, sa-mi confectonez una goala si sa vad daca masculinizarea mea, va duce la feminizarea ta, atunci cand voi zburda pe aleiile cutiei mele goale!”

Advertisements

Cum sa ramai optimist intr-o lume de cacat*

Ai zile cand iti vine sa-ti iei campii?! Ia-ti-i!

Ne-am obisnuit sa induram, sa ducem mai departe, sa ne straduim, sa razbatem. Este una din caracteristicile supravietuirii. Dar oare, nu ne-am sistematizat sa acceptam orice, sa ducem o viata pesimista pentru ca, na, asta e, traim intr-o lume per genere plina de cacat cu mici sclipiri de diamant si curcubee razlete?

Nu e chiar asa de complicat insa sa fi optimist. Si cum zicea Dale Carnegie, atunci cand cunosti cu adevarat cel mai pesimist scenariu al oricarei problem pe care ai putea-o avea, e mult mai simplu sa-i gasesti rezolvarea sau sa te impaci cu ideea si sa ramai relaxat, nu e chiar atat de greu sa ramai optimist.

Tocmai de aia m-am gandit la cativa pasi simpli care te-ar putea ajuta:

  1. Permite-ti o mini depresie! Constientizeaza ce simti, fie ca-i vorba de frustrare, suparare, tristete, nervi, aloca-ti un mic ragaz sa iti dai seama cu adevarat ce simti intr-un x moment si ce anume te-a facut sa simti ceea ce simti;
  2. Plangi! Ooooo si-o sa spun asta in gura mare! Cand eram mica plangeam mereu. Apoi, am fost educata ca asta e o slabiciune si am uitat sa plang. Acum ceva ani mi-am reamintit s-o fac, asta odata cu momentul in care mi-am reamintit ca nu-s perfecta si ca e OK sa ai momente de slabiciune, ca altfel n-ai fi om. Plangi cand ti-e greu si elibereaza-te, plangi cand te doare, plangi cand ai chef. E chiar OK!
  3. Fa o pauza! Cand ai impresia ca ai ajuns la capatul puterilor, poate chiar asa e. Poate ai nevoie doar de o pauza si apoi, poti continua sa te lupti mai departe. De multe ori imi place sa-mi imaginez ca functionez cu o telecomanda de VCR. Cand simt ca nu mai rezist dau pe stop. Imi iau liber, incetez sa ma preocup de ce anume ma preocupa atat de tare. Ignor motivul pentru o perioada scurta: 3 ore, o zi, 3 zile, fac abstractie de necaz si imi limpezesc gandurile. Apoi, o iau de la capat!
  4. Fa ceva nou mereu! Nu te rutina, nu te lasa prins in banal. Oricand ti-e teama de ceva anume, fa acel lucru. Asta o sa-ti aminteasca cate lucruri inca mai ai de cunoscut pe lumea asta, si ca da, in ciuda faptului ca uneori e de cacat, mai exista si, cum spuneam mai sus, mici sclipiri de diamant si curcubee.
  5. Accepta oamenii! Absolut toti sunt OK! Pe bune! Unii sunt mai plini de cacat decat altii, dar asta nu e vina lor, e doar vina experientelor lor de viata. Oamenii trec prin diverse etape, unii vor trage ce e bun altii vor trage ce e rau, dar, cu siguranta niciunul nu este 100% bun sau 100% rau. Accepta ca toti au defecte, fii selectiv si accepta-i asa cum sunt, mai mici sau mai mari!
  6. Vorbeste! Vorbeste! Vorbeste! Despre ce simti, ce vezi, ce speri, ce nu-ntelegi, ce te sperie. Cu siguranta se va gasi cineva dispus sa te asculte. In mare, toti traim deceptii, frustrari, stari euforice, mai mari sau mai mici, mai dese sau mai rare. Cu cat vorbesti mai mult cu atat vei gasi oameni care simt la fel ca tine.
  7. Creeaza! Scrie, picteaza, construieste! Creatia tine diavolul la distanta, creatia te face un mic dumnezeu! Creatia te face sa te simti folositor, sa-ti cladesti respectful de sine, sa-ti pui mintea la contributie, sa meditezi.
  8. Lasa lucrurile la voia intamplarii! Mai fa-o si pe asta, din cand in cand. Viata te-ar putea surprinde.

 

*A se observa ca am scris “cum sa ramai optimist” 🙂 Mi-e greu sa dau sfaturi celor ce n-au fost nicicand asa!